Către tine ca la un adevărat izvor de vindecări și grabnică tămăduire și mult-minunată, Sfântă Fecioară Mare Muceniță Varvara, noi, ticăloșii, scăpăm și către sfântul tău chip, cu nevoință căzând, ne rugăm: vezi rănile păcatelor noastre cele de peste tot trupul; vezi neputința sufletelor noastre și pe acestea cu obișnuita învățătură a milosârdiei tale și cu bună silință vindecă-le degrabă. Ia aminte la glasul rugăciunii noastre, nu trece cu vederea suspinele aduse din ticăloasele noastre inimi și ascultă strigarea noastră, ca ceea ce ești singura noastră scăpare, care ai închipuit prin trei ferestre pe Preasfânta cea de o ființă și nedespărțită Treime în baia părintească ce ți se zidea. Pe Aceea roag-O pentru noi, păcătoșii și netrebnicii robii tăi, ca să ne miluiască acum și în ziua morții noastre. Închină-te Părintelui ceresc, ca pe noi cei căzuți sub povara păcatelor să ne ridice spre cuvântarea slavei Sale și să ne îndrepteze ca întotdeauna să avem sus inimile, să gândim la calea de sus, iar nu la cele pământești.

Roagă-L pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care în temniță ruga ta cea mucenicească a auzit, ca și pe noi, leneșii, cei ce ședem în trândăvie ca într-o temniță, degrabă să ne întoarcă spre rugăciune și spre alergarea la poruncile lui Dumnezeu și să ne dea inimă ca să dorim a ne ruga neîncetat. Cheamă și pe Sfântul Duh, Izvorul care te-a întărit pe tine, fecioară curată, la lupta muceniciei și te-a ferit de rușine cu aripile Sale, ca și nouă, rușinații și necurații, să ne zidească inimi curate și duh drept să înnoiască întru cele dinăuntru ale noastre; și mai vârtos să ne întărească spre facerea faptelor bune. Credem, Sfântă Mare Muceniță Varvara, că la toate acestea poți să ne ajuți și nouă, și de vei vrea, puternică ești să mijlocești la Sfânta Treime, ca ceea ce ai proslăvit pe Dumnezeu întru mădularele tale cele mucenicești. Și tu, sfântă fecioară, că nimic nu este cu neputință ție, de aceea nu trece cu vederea lacrimile și suspinele noastre. Pentru acestea cădem către cinstita raclă a sfintelor tale moaște cele făcătoare de minuni și ție, celei ce petreci în cer cu sufletul, ne închinăm, îndrăznind rugăciuni a grăi, ca fie urechile tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre; trupul tău cel mult chinuit să tămăduiască patimile cele multe ale sufletelor și ale trupurilor noastre; capul tău cel plecat sabiei să dea capetelor noastre apa curăției păcatelor; părul tău cel rupt fără milă să ne lege de dragostea lui Dumnezeu; buzele tale cele cinstite să împiedice gurile noastre a grăi în deșert și să le deschidă ca să vestească totdeauna lauda Domnului; ochii tăi cei ce văd Lumina Treimii să vadă și a noastră bună dorire, ca și noi să ne întoarcem ochii să nu mai vadă deșertăciuni, ci totdeauna să căutăm spre fericirea cea cerească; mâna ta cea tăiată să ne scrie în cartea vieții și să ne învrednicească ca totdeauna să ridicăm mâinile către Cel de Sus și să nu împletim cu dânsele înșelăciuni; sânii tăi, cei tăiați fără milă, să ne fie nouă turn tare în fața vrăjmașului; picioarele tale, cele ca niște făclii luminoase, degrabă alergând către Mirele ceresc în cămara cea dumnezeiască, să ne facă și pe noi cu picioarele noastre să călătorim către tot lucrul bun, ca Legea Domnului să fie făclie picioarelor noastre și lumină cărărilor noastre. Rănile tale să ne slobozească din rănile păcatelor; sângele tău, cel ce de multe ori în chinuri s-a vărsat, să curețe sufletele și trupurile noastre de toată spurcăciunea; moartea ta să ne dea nouă să murim spovediți și împărtășiți cu Trupul și Sângele lui Hristos, căci în fiecare facere de bine ești preamărită, și mai vârtos întru aceasta, că tot cel ce are nădejde la tine și pururea te cheamă spre ajutor de moartea cea grabnică scapă; de care și pe noi, ticăloșii, ne izbăvește, fecioară curată, Mare Muceniță Varvara; și cu rugăciunile tale întru tot puternice învrednicește-ne a sta de-a dreapta lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și s-auzim glasul ce va zice: „Slugă bună și credincioasă, intră întru bucuria Domnului tău”. Amin.

Rugăciunea Sfintei Mari Mucenițe Varvara înainte de moarte

Dumnezeule Cel fără de început, Care ai întins cerul ca un acoperământ și pământul l-ai întemeiat pe ape, Cela ce răsari soarele Tău spre cei buni și spre cei răi și dai ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. Tu și acum auzi-mă pe mine, roaba Ta, care mă rog către Tine. Ascultă-mă, o, Împărate, și dă Darul Tău la tot omul care mă va pomeni pe mine și pătimirile mele. Să nu se apropie de unul ca acela boala năprasnică și moarte neașteptată să nu-l răpească pe el. Pentru că știi, Doamne, că trup și sânge suntem și lucrul Preacuratelor Tale Mâini. Amin.