Blog

header image
12 julio, 2022 @ 08:45 by admin

Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromița

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Apoi Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Apoi Troparele de umilință, glasul al șaselea:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Apoi Crezul:

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cela Ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească (apostolică) Biserică.
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor.
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)

Psalmul 142:

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta. 
2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta. 
3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. 
4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. 
5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit. 
6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. 
7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. 
8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 
9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. 
10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. 
11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. 
12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Troparul Născătoarei de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria la pomenirea cinstitei sale icoane, cea numită „Prodromița”, de la Muntele Athos

Glasul 1

Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, sfintei și dumnezeieștii icoanei tale cu dragoste și cu credință închinându-ne, o sărutăm mulțumind; căci prin ea celor credincioși dăruiești cu adevărat tămăduiri sufletelor și trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, Ceea ce ești Una Binecuvântată.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Psalmul 50:

1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, după mare mila Ta. 
2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. 
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. 
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. 
5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. 
6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea. 
7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie. 
8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite. 
10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le. 
11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 
12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine. 
13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. 
14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. 
15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta. 
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. 
17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 
19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. 
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. 

Condacul 1 

Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău și al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozește-ne din toate nevoile, ca să-ți cântăm ție: Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Icosul 1 

Îngerii și arhanghelii și soborul cuvioșilor athoniți cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu, și proorocește i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părțile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai apoi în acel loc s-a ridicat. Și prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromița, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îți zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiță ești cu dreptate numită;
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită;
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules;
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales;
Bucură-te, egumenă care sufletele în obștea ta cu grijă le aduni;
Bucură-te, trâmbiță care spre trezirea din patimi suni;
Bucură-te, că în icoană te schimbi la față, pe privitori uimind;
Bucură-te, că uneori chipul ți se întunecă, mustrător devenind;
Bucură-te, că icoana strălucitoare la praznicele tale devine;
Bucură-te, că închinătorii credincioși vie în icoană te văd pe tine;
Bucură-te, că fața ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit;
Bucură-te, că și chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 2-lea 

Vrând starețul Nifon să dobândească o icoană făcătoare de minuni pentru Schitul românesc Prodromu, a căutat un iconar care să vrea să păzească o rânduială aspră de nevoință și rugăciune când picta, și, bucurându-se că a aflat un zugrav râvnitor, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 2-lea 

Întristându-se părinții Nifon și Nectarie că iconarul nu reușea să isprăvească de zugrăvit icoana ta, pe neașteptate au fost chemați: „Să trimiteți degrabă să ia sfânta icoană, care singură s-a zugrăvit, căci lume multă s-a adunat privind la minunea sfintei icoane”. Și pentru aceasta îți zicem:
Bucură-te, că iconarul sfintele fețe să le picteze nu a reușit;
Bucură-te, că osteneala i-ai primit și nevoința i-ai răsplătit;
Bucură-te, că, neterminând să picteze icoana, a aflat-o desăvârșită;
Bucură-te, că de lucrarea ta mintea noastră este covârșită;
Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip a fost;
Bucură-te, că tainelor tale inimile noastre le faci adăpost;
Bucură-te, că iconarul a scris minunea care s-a întâmplat;
Bucură-te, că mărturia lui până astăzi ni s-a păstrat;
Bucură-te, că de cuvintele sale credincioșii nu s-au îndoit;
Bucură-te, că în casa lui lume multă să ți se închine a venit;
Bucură-te, lumină, a părintelui Nifon sfântă dorire;
Bucură-te, a nădejdii sale neclintită răsplătire;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 3-lea 

Precum s-a mirat Sfântul Alipie de la Pecerska atunci când în chilia sa a venit îngerul și a pictat în chip minunat icoana Adormirii Maicii Domnului, așa s-a mirat și iconarul Iordache văzând cum chipul Maicii Domnului și cel al Fiului ei, pe care nu le terminase, fuseseră plinite nu de mână omenească, și uimindu-se I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 3-lea 

Auzind mitropolitul marea minune care se făcuse în Iași, a venit cu preoții să ți se închine cu evlavie și a mărturisit: „Cu adevărat, mare dar ne-a dăruit Maica Domnului prin această minunată și slăvită icoană a sa”, și pentru aceasta cu mulțumire cântăm ție:
Bucură-te, că apa cea vie și fără de moarte o ai revărsat;
Bucură-te, că boierul pentru fiul său care zăcea ți s-a rugat;
Bucură-te, că bolnavul luând agheasmă s-a vindecat;
Bucură-te, că fiul împreună cu tatăl său ți s-au închinat;
Bucură-te, că pe lepros l-ai tămăduit când agheasmă a băut;
Bucură-te, că îndată lepra de pe el ca niște solzi a căzut;
Bucură-te, că omul care avea albeață pe ochi vedere a dobândit;
Bucură-te, că șirul tămăduirilor tale nici până astăzi nu s-a oprit;
Bucură-te, că pe cei părăsiți de doctori din paturi îi ridici;
Bucură-te, că neputințele noastre cu prisos de har le vindeci;
Bucură-te, luminarea preoților și cinstea ierarhilor;
Bucură-te, că îi înțelepțești pe urmașii apostolilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 4-lea 

Neputând părinții să scrie minunile pe care le auziseră, pentru că erau covârșiți de credincioșii care le cereau să se roage pentru ei, au mărturisit însă noianul minunilor cu glas de bucurie, și, pregătindu-se de călătoria spre Sfântul Munte, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 4-lea 

Mult au avut de mers părinții prodromiți, dar multe au fost și minunile tale, Născătoare de Dumnezeu, că în fiecare oraș în care a ajuns icoana poporul a venit să ți se închine cu credință, și cei care au primit ajutor în nevoile lor au devenit apostoli ai harului tău, cântându-ți:
Bucură-te, bucuria noastră, nădejde neînfruntată;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc le gătești răsplată;
Bucură-te, că împreună cu icoana ta ai călătorit;
Bucură-te, că la fiecare popas semnele tale au strălucit;
Bucură-te, că după plecarea icoanei ele nu se împuținau;
Bucură-te, că în mințile oamenilor minunile vii rămâneau;
Bucură-te, că celor trudiți și împovărați le ești apărătoare;
Bucură-te, că de dușmanii văzuți și nevăzuți le ești îngrăditoare;
Bucură-te, că ai surpat jugul minciunii și năvălirea diavolilor;
Bucură-te, roabă aleasă a Domnului și stăpână a tuturor;
Bucură-te, Fecioară, a Împărăției cerurilor mireasmă;
Bucură-te, pecete pusă pe a inimilor noastre mahramă;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 5-lea 

S-a mâhnit femeia cea bolnavă că nu putea să meargă să se închine icoanei care izvora tămăduiri, dar Fecioara preaslăvită i s-a arătat în vis, poruncindu-i să se scoale degrabă și să meargă să ia binecuvântarea mult dorită. Și, pornind la drum, îndată s-a arătat desăvârșit sănătoasă, pentru care I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 5-lea 

Tămăduindu-se femeia cea bolnavă, nu s-a lenevit să meargă să se închine sfintei tale icoane, vrând să mărturisească tuturor că se vindecase. Și ajungând la icoana ta, a dat mărturie că o văzuse de mai înainte în vis și a vestit mulțimii cum a dobândit tămăduire, iar preoții și credincioșii ți-au cântat:
Bucură-te, ceea ce credința femeii bolnave o ai răsplătit;
Bucură-te, ceea ce de visele înșelătoare ne-ai ferit;
Bucură-te, că prin icoana ta multe și felurite minuni ai săvârșit;
Bucură-te, că în casa învățătorului puțin credincios să fie dusă nu ai primit;
Bucură-te, că el de două ori a trimis trăsura după odor, dar părinții să i-l dea nu au voit;
Bucură-te, că mai potrivit să vină închinătorul la icoană au socotit;
Bucură-te, că a treia oară trimițând acela trăsura s-a arătat minunea ta;
Bucură-te, că oricât s-au străduit părinții nu au reușit să ia icoana;
Bucură-te, că până la trăsură patru oameni să o ducă cu greu au putut;
Bucură-te, că împotrivirea ta s-a cunoscut când tocul icoanei s-a desfăcut;
Bucură-te, că de la zgomotul mare oamenii și caii s-au înspăimântat;
Bucură-te, că l-ai smerit pe învățătorul care avea cugetul de necredință întunecat;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 6-lea 

În Biserica Sfinților Împărați din Galați, zugravul care nu credea că icoana a fost pictată prin minune dumnezeiască a început a-i batjocori pe creștinii care nu se îndoiau de aceasta, dar s-a îngrozit când a văzut-o pe Maica Domnului privindu-l cu asprime din icoană, și, pocăindu-se, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 6-lea 

Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu fie necredincios minunii dumnezeiești, ca să nu își agonisească osândă, ci toți să îi cânte cu veselie Maicii lui Dumnezeu, nădăjduind că vor primi luminarea minții și întărire în credință:
Bucură-te, că risipind tu cursele diavolești agonisim folos;
Bucură-te, că nu ai răbdat hulele zugravului necredincios;
Bucură-te, că prin schimbarea feței tale din icoană l-ai mustrat;
Bucură-te, că pricepându-și greșeala minunile tale le-a trâmbițat;
Bucură-te, că nu i-ai îngăduit să semene îndoiala în popor;
Bucură-te, că ai venit în apărarea credincioșilor;
Bucură-te, că din îndreptarea sa și alții s-au folosit;
Bucură-te, că nu pierderea, ci înțelepțirea lui ai dorit;
Bucură-te, a hulitorilor chemare la pocăință;
Bucură-te, a binecredincioșilor slăvită biruință;
Bucură-te, că celor ispitiți de necredință le ajuți;
Bucură-te, că cei ce vestesc minunile tale îți sunt bineplăcuți;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 7-lea 

Pentru a lua averea hangiului răposat, sluga cea vicleană a încercat să o omoare pe văduva evreică, și i-a pregătit spânzurătoarea, dar femeia și-a adus aminte de vestea minunilor Prodromiței și rugându-se a făgăduit că, dacă va rămâne în viață, se va boteza împreună cu toți cei din casa ei, și Îi va zice lui Dumnezeu cu mulțumire: Aliluia! 

Icosul al 7-lea 

Pregătind lațul pentru femeie, fără să vrea sluga cea netrebnică s-a spânzurat pe sine, iar evreica a văzut lucrarea Maicii Domnului și a crezut cu toți cei din casa ei, făcându-se pildă pentru toți cei din neamul evreiesc, pentru păgâni și pentru necredincioși. Și prin Sfântul Botez a intrat în Biserica lui Hristos, iar pentru aceasta noi te lăudăm pe tine, care ești nădejdea celor deznădăjduiți:
Bucură-te, că vestea minunilor tale și printre evrei s-a răspândit;
Bucură-te, că la necaz văduva hangiului de ele și-a amintit;
Bucură-te, că ai primit rugăciunea ei deznădăjduită;
Bucură-te, că ai vrut să lepede credința ei cea greșită;
Bucură-te, că viața i-ai salvat în ceasul de pe urmă;
Bucură-te, că prin tine a intrat în a Bunului Păstor turmă;
Bucură-te, că împreună cu copiii ei a primit botezul;
Bucură-te, că datorită ție peste casa ei a strălucit harul;
Bucură-te, că dreapta credință prin tine se întărește;
Bucură-te, că gura păgânilor care nu se închină icoanei tale amuțește;
Bucură-te, spre Biserica lui Hristos far călăuzitor;
Bucură-te, ceea ce calci șerpii rătăcirilor și eresurilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 8-lea 

Din rânduială dumnezeiască a venit icoana la Schitul românesc Prodromu, pentru că domnitorul voia să păstreze icoana în țara în care s-a făcut minunea, dar Maica Domnului a adus-o în grădina ei duhovnicească, ferindu-i pe părinți de ispitele drumului, și ei I-au cântat Celui ce îi păzise în călătorie: Aliluia! 

Icosul al 8-lea 

Ai binecuvântat prin venirea ta schitul athonit și, așezând-o pe ea nu departe de icoana făcătoare de minuni a Sfântului Botezător, i-ai acoperit cu sfântul tău acoperământ pe toți cei ce au venit să se închine ție, monahi, preoți, ierarhi și mireni de toate neamurile, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, că schitul românesc l-ai umplut de binecuvântare;
Bucură-te, că obștile athonite cinstesc icoanele tale de minuni făcătoare;
Bucură-te, că din numele date icoanelor tale cunoaștem lucrarea lor;
Bucură-te, că prin icoana Portărița ești Poartă a mănăstirii ivirilor;
Bucură-te, că icoana Dulcea sărutare e cununa Filotheiului;
Bucură-te, că ești Călăuzitoarea obștii Xenofontului;
Bucură-te, Împărăteasa tuturor, lauda Vatopedului;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a închinătorilor Dochiarului;
Bucură-te, că în icoana de la Hilandar semnul milostivirii tale e vădit;
Bucură-te, a Marii Lavre podoabă, că Sfântul Ioan Cucuzel glasul ți l-a auzit;
Bucură-te, că în fața icoanei ți-au cerut ajutor stareții Pantocratorului;
Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, comoară a Prodromului;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 9-lea 

Zăcând de trei săptămâni topit de boală și nemâncat, ca dintr-un somn s-a trezit schimonahul Inochentie când icoana Prodromița a fost adusă în schit și, cerând să fie dus în fața ei, s-a rugat cu zdrobire de inimă, cântându-I Domnului: Aliluia! 

Icosul al 9-lea 

„Maica lui Dumnezeu, dacă îmi este de folos să mai trăiesc, însănătoșește-mă, iar dacă nu, fie voia ta”, s-a rugat părintele Inochentie și, întorcându-se cu bucurie la chilia sa, după un ceas a trecut la cele veșnice. Și noi, învățându-ne de la el să ne punem toată nădejdea în Dumnezeu și în puterea rugăciunilor tale, îți zicem cu umilință:
Bucură-te, că schimnicului i-ai ascultat cererile;
Bucură-te, că degrabă i-au încetat suferințele;
Bucură-te, că plin de bucurie Sfintele Taine a primit;
Bucură-te, că având sufletul împăcat s-a săvârșit;
Bucură-te, că voia noastră să o lepădăm ne-ai învățat;
Bucură-te, că evlavioșii tăi robi au sfârșit binecuvântat;
Bucură-te, că prin tine de moartea năprasnică suntem feriți;
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit părinții întru Domnul adormiți;
Bucură-te, că dascăl al cugetării la moarte pe tine te dobândim;
Bucură-te, că, pregătindu-ne de moarte, în Domnul Hristos trăim;
Bucură-te, a cărților Cuvioșilor Părinți tainică tâlcuire;
Bucură-te, a treptelor căii împărătești propovăduire;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 10-lea 

Crezând minții sale și lepădând ascultarea, monahul Serghie a căzut în înșelare, iar prin arătarea drăcească s-a îmbolnăvit, zăcând ca un mort, și abia după trei zile s-a sculat, slăbit fiind și rămânând fără auz. Dar, aducându-l părinții la icoana făcătoare de minuni, îndată s-a tămăduit de surzenie, și atunci toată obștea I-a cântat Domnului într-un glas: Aliluia! 

Icosul al 10-lea 

Ascultătoare a Fiului tău ai fost, Născătoare de Dumnezeu, și pe calea smereniei i-ai călăuzit pe monahi, cerându-le ascultare de povățuitorii lor. Izbăvește-i de înșelări și de ispite pe monahii și pe mirenii iubitori de nevoință, ca să îți cânte ție așa:
Bucură-te, că părinții au nădăjduit că monahul Serghie va fi tămăduit;
Bucură-te, că de surzenie l-ai scăpat și de mândrie l-ai izbăvit;
Bucură-te, că, pătimind el pentru mândria sa, nu l-ai lepădat de la fața ta;
Bucură-te, că, ridicându-se din iadul înșelării, și-a înțeles greșeala;
Bucură-te, că din suferințe a înțeles osânda neascultării;
Bucură-te, învățătoare a ascultării și Maică a îndurării;
Bucură-te, a celor apăsați de ispitele pierzătorului de suflete alinare;
Bucură-te, a celor legați de lanțurile diavolului dezlegare;
Bucură-te, că meșterul care se îndrăcise a fost izbăvit de duhul care îl muncea;
Bucură-te, că în fața icoanei tale i s-au citit rugăciuni și el a simțit mijlocirea ta;
Bucură-te, că pe Cuviosul Nectarie protopsaltul din ghearele diavolului l-ai scăpat;
Bucură-te, că văzându-te cel numit privighetoarea Muntelui Athos ți s-a închinat;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 11-lea 

Mergând părinții să prindă pește pentru praznicul icoanei Maicii lui Dumnezeu, unul din ei a zis cu îndrăzneală: „Dacă icoana aceasta s-a zugrăvit prin minune, apoi să facă să se prindă pește pentru sărbătoarea ei”, dar văzând mulțimea peștilor prinși în mreje, a lepădat îndoiala și I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 11-lea 

Credem mijlocirii tale, Maică Sfântă, că așa cum ai purtat de grijă praznicului tău, la fel porți de grijă și acum, dând cele de trebuință nu numai monahilor, ci și mirenilor care se roagă ție cu credință:
Bucură-te, că peștii de la praznic milostivirea ta au vădit;
Bucură-te, că mulțimea darurilor tale o au închipuit;
Bucură-te, a flămânzilor îndestulătoare;
Bucură-te, a lipsurilor noastre curmare;
Bucură-te, mângâiere a celor aflați în nevoi;
Bucură-te, îmbrăcăminte și acoperământ celor goi;
Bucură-te, cunună a celor care duc crucea necazurilor;
Bucură-te, încurajare a celor aflați la capătul puterilor;
Bucură-te, că ne înveți să rânduim toate cu chibzuință;
Bucură-te, că sărmanilor le dai cele de trebuință;
Bucură-te, iconoamă a schiturilor și a mănăstirilor;
Bucură-te, chivernisitoare a caselor creștinilor;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 12-lea 

Pictându-se în schitul prodromiților o icoană după izvodul celei minunate, a fost așezată cu mare cinste într-o biserică de lemn, și nu s-a stricat când o mână blestemată a dat foc bisericii. Și, după ce focul mistuise totul, creștinii au găsit icoana nestricată sub un morman de jar, de care minune uimindu-se, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 12-lea 

Nu numai icoana Prodromiței a primit dumnezeiesc dar, ci și cele făcute după izvodul ei, spre bucuria credincioșilor. Și vestea despre ele s-a răspândit în lumea întreagă, și chiar în casele creștinilor au fost așezate cu evlavie icoanele Maicii Domnului, căreia mulțimile îi aduc laude ca acestea:
Bucură-te, binecuvântată Maică a dreptcredincioșilor;
Bucură-te, că minunile le însemnezi pe tablele inimilor;
Bucură-te, predanie scumpă a rugăciunii și nevoinței;
Bucură-te, praznic neîncetat, candelă nestinsă a credinței;
Bucură-te, a celor ce aleargă la tine nădejde nerușinată;
Bucură-te, ceresc omofor și milostivire neîmpuținată;
Bucură-te, frumusețe de nespus și a sufletului dulceață;
Bucură-te, rug aprins care încălzești inimile de gheață;
Bucură-te, pridvor al Împărăției cerești;
Bucură-te, scară a darurilor dumnezeiești;
Bucură-te, pregustare a bucuriilor mult râvnite;
Bucură-te, Împărăteasă a bisericilor athonite;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul al 13-lea 

O, Maică Preacurată, ocrotește-i pe toți cei care cu cununi de laudă împodobesc icoana ta, prodromiților arată-le calea mântuirii, pe închinători acoperă-i cu harul tău, pe cei care din locuri îndepărtate aleargă spre icoană ajută-i și casa lor ferește-o de relele întâmplări, ca să Îi cânte împreună cu tine Dumnezeului celui Viu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori) 

Icosul 1 

Îngerii și arhanghelii și soborul cuvioșilor athoniți cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de Dumnezeu, și proorocește i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părțile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai apoi în acel loc s-a ridicat. Și prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromița, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îți zicem cu mare glas:
Bucură-te, că Prodromiță ești cu dreptate numită;
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită;
Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules;
Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot ales;
Bucură-te, egumenă care sufletele în obștea ta cu grijă le aduni;
Bucură-te, trâmbiță care spre trezirea din patimi suni;
Bucură-te, că în icoană te schimbi la față, pe privitori uimind;
Bucură-te, că uneori chipul ți se întunecă, mustrător devenind;
Bucură-te, că icoana strălucitoare la praznicele tale devine;
Bucură-te, că închinătorii credincioși vie în icoană te văd pe tine;
Bucură-te, că fața ta cea preafrumoasă ni s-a descoperit;
Bucură-te, că și chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit;
Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

Condacul 1 

Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul tău și al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozește-ne din toate nevoile, ca să-ți cântăm ție: Bucură-te, slăvită Prodromiță a Schitului Prodromu! 

și această 

Rugăciune către Icoana Maicii Domnului Prodromița

O, Fecioară Preamărită, înfrumusețarea prodromiților și lauda închinătorilor, tu i-ai spus Sfântului Petru Athonitul că „Muntele Athosului l-am ales, din toate părțile pământului, și am hotărât să îl afierosesc spre a fi îndestulată locuință monahilor și pustnicilor”, și în acest munte ai voit a aduce icoana ta. O, împăcare a noastră cu Dumnezeu, care ne-ai dăruit noul praznic de minuni izvorâtor al icoanei tale, nimeni n-a pierit din cei ce aveau spre tine nădejdea bunei credințe. Tu, care împletești cununi după vrednicie celor ce te laudă și dăruiești cererile tuturor celor ce te cinstesc după cuviință, din negura patimilor mântuiește-ne, curățind necurăția noastră. Neadormita noastră păzitoare, care degrabă îi întâmpini pe cei ce te cheamă, dat-ai robilor tăi chipul feței tale cel preacinstit și cu totul luminos, pe care îl sărutăm mulțumind și cu dragoste și credință închinându-i-ne. Arată-ți milele tale, Născătoare de Dumnezeu, primind cererile de folos ale robilor tăi. Depărtează de la noi norul patimilor și al ispitelor, izbăvește-ne de toată vătămarea trupească și sufletească și fii mijlocitoare a mântuirii noastre. Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină chipului tău nefăcut de mână omenească, ca să cinstească înfricoșatele minuni, semnele mai presus de fire ale icoanei tale. 

O, pavăză tare a clerului bisericesc și sprijin al celor din cinul monahicesc, miluiește și mântuiește cu rugăciunile tale pe ortodocșii arhierei, preoți și diaconi, pe toți monahii și pe tot poporul drept-credincios care ți se închină. Ocrotește obștea părinților prodromiți și pe toți închinătorii care aleargă la icoana ta făcătoare de minuni. Caută spre noi cu milostivirea ta și cu rugăciunea ta învrednicește-i pe toți creștinii să viețuiască cu Hristos și în lăcașurile cerești să se desfăteze. Cercetează-ne, Maică iubitoare de fii, pe noi, robii tăi, cu darul tău și dăruiește celor neputincioși tămăduire și sănătate desăvârșită, liniște celor înviforați și mântuire tuturor, în vecii vecilor. Amin. 

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin. 

Troparul Născătoarei de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria la pomenirea cinstitei sale icoane, cea numită „Prodromița”, de la Muntele Athos

Glasul 1

Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, sfintei și dumnezeieștii icoanei tale cu dragoste și cu credință închinându-ne, o sărutăm mulțumind; căci prin ea celor credincioși dăruiești cu adevărat tămăduiri sufletelor și trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, Ceea ce ești Una Binecuvântată.

Doamne, miluiește. (de 40 de ori)

Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

About the author

Related posts

Comments

No comments