Canon de rugăciune la Praznicul Bunei Vestiri

Tropar la Praznicul Bunei Vestiri, glasul al 4-lea:

Astăzi este începutul mântuirii noastre și arătarea Tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face și Gavriil Harul Îl binevestește. Pentru aceasta și noi, împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine!

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Deschide-voi gura mea și se va umplea de Duhul și cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici; și mă voi arăta luminat prăznuind și voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Să-ți cânte ție, Stăpână, mișcând alăuta Duhului, David, strămoșul tău: ascultă, Fiică, glasul de bucurie al Îngerului! Că îți vestește bucurie de negrăit.

Îngerul:

Strig către tine, bucurându-mă: pleacă-ți urechea și ia aminte la mine, cel ce-ți vestesc zămislirea fără de sămânță. Că ai aflat har înaintea Domnului, pe care nici o alta nu l-a aflat vreodată, Preacurată.

Născătoarea de Dumnezeu:

Fă-mi cunoscută, Îngere, puterea graiurilor tale! Cum va fi ceea ce ai zis? Spune-mi mai limpede, cum voi zămisli, fiind Fecioară Curată? Și cum voi fi Maica Ziditorului meu?

Îngerul:

Precum se pare, tu socotești că îți vorbesc cu amăgire; și mă bucur văzând încredințarea ta. Ci, îndrăznește, Stăpână; că unde Dumnezeu voiește, ușor se săvârșesc chiar și lucrurilecele mai minunate.

Catavasia:

Deschide-voi gura mea și se va umplea de Duhul și cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici; și mă voi arăta luminat prăznuind și voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Pe ai tăi cântăreți, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce ești Izvor Viu și Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întărește-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.

Născătoarea de Dumnezeu:

Lipsit-a domn din Iuda și iată vremea a sosit, în care va să Se arate Nădejdea neamurilor, Hristos; dar spune-mi mai lămurit, cum Îl voi naște eu pe Acesta, fecioară fiind?

Îngerul:

Cauți să știi de la mine, Fecioară, chipul zămislirii tale. Dar acesta este de netâlcuit. Ci, Duhul Sfânt, cu Putere ziditoare, umbrindu-te pe tine, Îl va săvârși.

Născătoarea de Dumnezeu:

Strămoașa mea, primind povața șarpelui, a fost îndepărtată de la desfătarea cea Dumnezeiască. Pentru aceasta și eu mă tem de închinarea ta cea neobișnuită, fiindu-mi frică de alunecare.

Îngerul:

Ca un slujitor al lui Dumnezeu am fost trimis să-ți vestesc Sfatul Cel Dumnezeiesc. Pentru ce te temi, Preacurată, de mine, care, la rându-mi, mai mult mă tem de tine? Pentru ce ți-e frică, Stăpână, de mine, căruia, la rându-mi, mai mult mi-e frică de tine?

Catavasia:

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Cel Ce șade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Norul cel Ușor, a venit Iisus, Cel cu totul Dumnezeiesc, din Preacurata Fecioară și a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Născătoarea de Dumnezeu:

Că o Fecioară Sfântă va naște pe Emmanuel, am auzit aceasta de la Profetul, care odinioară a proorocit. Și doresc să cunosc cum firea oamenilor va suferi amestecul cu Dumnezeirea.

Îngerul:

Rugul, cel ce primind flacăra a rămas nears, a arătat adâncul Tainei celei cu privire la tine, Ceea ce ești Plină de har și nu știi de nuntă. Căci, după naștere, vei rămâne Curată, pururea Fecioară.

Născătoarea de Dumnezeu:

Cel ce strălucești de Lumina lui Dumnezeu Atotțiitorul, vestitorule al adevărului, spune-mi Arhanghele Gavriil, prea cu adevărat: cum, rămânând neatinsă curăția mea, voi naște cu Trup pe Cuvântul Cel fără de trup?

Îngerul:

Cu teamă, ca o slugă, stau înaintea ta, Doamnă; și cu frică, Fecioară, mă străduiesc să te fac să înțelegi: ca Ploaia pe Lână Se va pogorî la tine Cuvântul Tatălui, precum a binevoit.

Catavasia:

Cel Ce șade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Norul cel Ușor, a venit Iisus, Cel cu totul Dumnezeiesc, din Preacurata Fecioară și a mântuit pe cei ce strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate și ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruiește pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Născătoarea de Dumnezeu:

Nu pot să înțeleg noima adevărată a cuvintelor tale. Căci minuni au fost adesea, făcute cu Dumnezeiască Putere, semne și chipuri ale Legii, dar niciodată vreo fecioară nu a născut fără să știe de bărbat.

Îngerul:

Minunează-te, Preacurată, căci minunat lucru este și minunea care se face cu tine. Că tu Singură vei primi în pântece pe Împăratul tuturor, Întrupându-Se. Și pe tine te-au închipuit de mai înainte grăirile și vorbirile cele ascunse ale Proorocilor și preînchipuirile Legii.

Născătoarea de Dumnezeu:

Cel Ce de toate este Necuprins și de toate Nevăzut, cum putea Acesta să Se Sălășluiască în pântecele unei fecioare, pe care Însuși l-a zidit? Și cum voi zămisli pe Dumnezeu Cuvântul, Cel împreună fără de început cu Tatăl și cu Duhul?

Îngerul:

Cel Ce a făgăduit strămoșului tău David că va pune din rodul pântecelui pe scaunul împărăției lui, Acela te-a ales pe tine Singură, Frumusețea lui Iacob, Sălășluire Cuvântătoare.

Catavasia:

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Strigat-a proorocul Iona, mai înainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, în chit, rugându-se: din stricăciune mă mântuiește, Iisuse, Împărate al Puterilor!

Născătoarea de Dumnezeu:

Glasul cel de bucurie al cuvintelor tale primindu-l, Arhanghele Gavriil, de veselie Dumnezeiască m-am umplut; căci vestești bucurie și Bucurie Nesfârșită de sus îmi aduci.

Îngerul:

Ție ți s-a dat Bucuria Cea Dumnezeiască, Maica lui Dumnezeu; ție toată făptura îți strigă: Bucură-te, Dumnezeiască Mireasă, căci numai tu ai fost rânduită, Curată, a fi Maica Fiului lui Dumnezeu.

Născătoarea de Dumnezeu:

Prin mine să se nimicească acum osândirea Evei. Să se dea înapoi, prin mine, datoria astăzi. Prin mine să se dea preadeplin plata cea de demult.

Îngerul:

Făgăduit-a Dumnezeu strămoșului Avraam să se binecuvinteze întru seminția lui toate neamurile, Curată; iar prin tine făgăduința ia astăzi sfârșit.

Catavasia:

Strigat-a proorocul Iona, mai înainte închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, în chit, rugându-se: din stricăciune mă mântuiește, Iisuse, Împărate al puterilor!

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Pe Cel de o Ființă cu Tatăl și cu Dumnezeiescul Duh, pe Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, L-ai zămislit, Curată, cu venirea Preasfântului Duh, spre înnoirea neamului omenesc, Ceea ce ești fără prihană, când Arhanghelul ți-a strigat ție glasul cel de veselie lumii: Bucură-te, Mireasă Nenuntită!

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca Ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

N-au slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbătește înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinților noștri și Doamne, bine ești cuvântat!

Născătoarea de Dumnezeu:

Vestindu-mi mie că Lumina Cea Nematerialnică va să Se unească cu materia trupului, din milostivirea cea multă, Luminată Bună Vestire și propovăduirile cele Dumnezeiești, strigi acum mie: Binecuvântat este, Preacurată, Rodul pântecelui tău!

Îngerul:

Bucură-te, Stăpână, Fecioară! Bucură-te, Preacurată! Bucură-te, Vas al lui Dumnezeu! Bucură-te, Sfeșnic al Luminii, Chemarea din nou a lui Adam, Izbăvirea Evei, Munte Sfânt, Sfințenie Prealuminată și Cămara de Mire a nemuririi!

Născătoarea de Dumnezeu:

Venirea asupră-mi a Preasfântului Duh mi-a curățit sufletul și mi-a sfințit trupul, m-a făcut Biserică de Dumnezeu Încăpătoare, Cort de Dumnezeu Împodobit, Templu Însuflețit și Curată Maică a Vieții.

Îngerul:

Ca pe o Făclie mult Luminată și ca pe o Cămară de Dumnezeu Lucrată te văd pe tine. Primește acum, ca un Chivot de aur, pe Dătătorul Legii, Preacurată, Care a binevoit a izbăvi, prin tine, firea oamenilor cea stricată!

Catavasia:

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Ascultă Fiică, Fecioară curată! Să-ți spună Arhanghelul Gavriil sfatul cel de demult, cel adevărat, al Celui Preaînalt: fii gata spre primirea lui Dumnezeu! Căci prin tine, Cel necuprins cu oamenii va să petreacă. Pentru aceasta și bucurându-mă, strig: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Toată mintea omenească se biruiește, a răspuns Fecioara, cercetând lucrurile cele neobișnuite pe care mi le grăiești. Am înțeles cuvintele tale, dar mă tem, înspăimântându-mă să nu mă amăgești și să nu mă îndepărtezi de Dumnezeu ca pe Eva. Și totuși, tu strigi: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Îngerul:

Iată s-a dezlegat nedumerirea ta, zis-a față de Aceasta Arhanghelul Gavriil. Căci bine ai grăit că lucrul este cu greu de înțeles. Deci ascultând de cuvintele buzelor tale, nu te îndoi ca de o amăgire, ci, crede ca unui lucru adevărat; căci eu, bucurându-mă, strig: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Lege de la Dumnezeu este dată oamenilor, a zis iarăși cea Preacurată, ca nașterea să iasă din dragostea trupească. Dar eu nu cunosc nicidecum plăcerea de soție. Cum zici deci că voi naște? Mă tem să nu îmi grăiești cu înșelăciune. Și totuși, tu strigi: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Îngerul:

Cuvintele pe care mi le grăiești, Curată, a strigat iarăși Îngerul, sunt obișnuite nașterii oamenilor muritori. Iar eu îți vestesc pe Dumnezeu Cel Adevărat, Care Se va Întrupa din tine, mai presus de cuvânt și de înțelegere, precum Însuși știe. Pentru aceasta și bucurându-mă, strig: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Născătoarea de Dumnezeu:

Grăitor de adevăr mi te arăți, a zis Fecioara: căci ai venit ca vestitor de bucurie tuturor. Deci, pentru că sufletul mi-am curățit prin Duhul, fie mie după cuvântul tău! Sălășluiască întru mine Dumnezeu, către Care strig împreună cu tine: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Catavasia:

La Cântarea a 9-a.